Consiliere în criză de sarcină

Deşi sarcina este adesea considerată a fi perioada înfloritoare în viaţa unei femei, există o serie de provocări fizice şi psihice cu care o gravidă se poate confrunta. În timp ce problemele fizice asociate cu sarcina sunt adesea conştientizate şi tratate, provocările legate de sănătatea mentală sunt de multe ori ignorate sau prost interpretate. Este vital să înțelegem că impactul problemelor psihologice cu care se confruntă femeile gravide afectează profund atât starea mamei, cât şi a copilului.

Sarcina şi naşterea au câştigat o oarecare recunoaştere ca factori de risc în dezvoltarea şi exacerbarea problemelor mentale, totuşi, majoritatea femeilor nu sunt încă conştiente de efectul  acestor condiţii. De fapt, aproape 20% dintre femei suferă de tulburari de dispozitie sau de anxietate în timpul sarcinii şi dupa nastere. Prin urmare, este vital ca pacienta să fie bine informată şi să ia în considerare recomandările făcute de medic.

Tulburari psihologice frecvente

Clasificate în mare drept depresie pre și postnatală, tulburările de dispoziţie perinatală sunt un rezultat al schimbărilor fiziologice şi hormonale pe care organismul le suferă din cauza stresului implicat în timpul sarcinii. Există diverse tulburări  care afectează femeile în timpul sarcinii şitulburari care apar după naștere.

Anxietatea şi depresia constituie tulburări emoţionale majore în etapa perinatală. Clasificarea clinică a tulburărilor de dispoziţie perinatală numește trei grupe majore de tulburări psihice în timpul sarcinii.

Depresie majoră. Depresia gestaționala şi postpartum:  este o tulburare a stării de spirit, care poate afecta grav viaţa mamei şi a copilului. Afectează aproape 10% din femeile gravide şi reprezintă un risc pentru mamă şi copil. Afecțiunea cunoscută sub numele de depresie postpartumse dezvoltă după naşterea copilului. Factorii declanşatori ar putea fi creşterea rapidă a nivelului de hormoni în timpul sarcinii sau modificarea nivelurilor de substanţe chimice din creier, care reglează starea de spirit. Alte cauze ale depresiei ar putea fi evenimente stresante, traume din trecut sau un deces în familie.

Simptomele de depresie majoră la gravide includ:

    • Dificultate de a dormi sau somn îndelungat;
    • Pierdere în greutate sau schimbarea apetitului;
    • Iritabilitate sau stări de dispoziţie alternante;
    • Oboseală constantă sau lipsă de energie;
    • Nelinişte;
    • Comportament imprevizibil, neobişnuit sau bizar;
    • Gânduri recurente de sinucidere;
    • Sentiment de vinovăţie sau inutilitate.

Depresia netratată poate duce la abuz de substanţe, autoagresiune sau suicid. De asemenea, depresia postnatală poate afecta capacitatea unei mame de a contribui la dezvoltarea cognitivă şi emoţională a copilului.

Tulburările clinice de anxietate şi stare de spirit: Acestea pot apărea în timpul sarcinii şi după naştere – de obicei în termen de şase luni până la un an – şi, de multe ori, necesită tratament. La fel de comune ca depresia, tulburările de anxietate sunt caracterizate prin atacuri de panică, hiperventilaţie şi tulburări obsesiv compulsive. Femeia poate avea în mod repetat gânduri sau imagini înfricoşătoare vizavi de ce i poate întâmpla copilului ei.

Psihoza postpartum: Aceasta este cea mai extremă formă de boli psihice perinatale. Apare în termen de câteva săptămâni de la naştere şi constituie o urgenţă medicală. Această formă de depresie maternă poate duce chiar la pruncucidere.

Deşi efectul medicamentelor psihotrope în timpul sarcinii nu a fost evaluat în totalitate, riscurile asociate cu bolile psihice în timpul sarcinii şi după naştere trebuie luate serios în considerare şi afecțiunile trebuie tratate corespunzător. Unul din cele mai bune tratamente pentru aceste probleme este psihoterapia. Nu numai că este sigură şi sănătoasă pentru mamă şi copil, dar funcţionează pentru determinarea cauzei principale a depresiei şi poate ajuta mama să îşi gestioneze sentimentele de tristeţe, vinovăţie sau inutilitate.